Demisia Si Transfomarea La Fata.

Cu toti am avut plecari de la o firma la alta, sau am avut colegi care au facut asta. Dar cati ati observat cate probleme apar la unele firme dupa ce le spui ca pleci, sau dupa ce ei te dau afara.

Vreau sa vorbesc de incercarile, uneori reusite, de a te penaliza la salariu. M-am confuntat si eu cu asta acum cativa ani cand am decis sa-mi dau demisia de la o firma de mobila din Constanta. Stiam de la persoanele care au plecat ca niciodata nu li s-au dat toti bani. Erau inventate tot felul de penalizari, doar sa scada cat mai mult din salariu. Si da, cand ai un regulament intern care permite penalizarea in bani, e destul de simplu si legal sa-l trimiti pe om acasa cu mult mai putin decat trebuie.

Asa ca atunci cand mi-a semnat demisia ma asteptam sa incep a fi vanat de diferite greseli banale, in urma carora sa fiu penalizat financiar. Norocul meu a venit in momentul in care patronul m-a chemat, la vreo 2 zile, sa ma convinga sa-mi rup demisia. Atunci mi-am dat seama ca pot fi putin curva, ca doar nu-mi strica sa plec cu salariu intreg. Si da, am fost curva facandu-l sa creada ca aproape m-a convins sa nu plec, dar totusi nu mi-as rupe demisia, ca nu-s hotarat 100%. (more…)

Citeste mai mult »

A venit primavara?

Am inceput sa las geamul deschis cand plec dimineata la liceu. E momentul sa imi schimb hainele de iarna cu cele de vara.
Muncitorii de la biserica de vis-a-vis nu mai au pufoaicele pe ei. Totul incepe sa se lumineze. De la ziua care se mareste incetisor pana la culoarea Constantei plina de acelasi banal in fiecare zi, singura scapare gasind-o in mare.
Am trait pana acum in Constanta.

Iubesc si urasc orasul asta in acelasi timp. Il iubesc ca are ritmul asta rapid de viata care ma face si pe mine sa nu stau, sa incerc sa caut noi provocari. Il iubesc cand infloresc copacii primavara in parc si parca se schimba, se inveseleste urasc ipocrizia din orasul asta. Urasc ca stau la un semafor si cate o ora. Urasc inrairea oamenilor in cautarea lor disperata dupa bani. (more…)

Citeste mai mult »

Multumesc Pentru Gunoi

La bloc convietuirea are un nou inteles. In pricipiu se bazeaza pe nepasare, egoism si orice altceva in afara de definitia a la dex.

De exemplu dragi mei vecini nu au minimul de bun simt sa-si duca gunoiul direct la tomberon. Nu, ei prefera sa scoata gunoiul langa usa, pe scara, lasandu-l acolo 1-2 zile. Nu zic ca e prea dranjant, cel putin pana nu pune ceva care incepe sa curga, si am vazut si asta de cateva ori. Da, pur si simplu lasa sa curga din punga de gunoiu. Si da, uneori miroase. Mirific nu?

A mai fost tare cand la ceva timp dupa revelion si-au lasat imensitatea de brad tot pe casa scarii. Nu, nu aveai loc sa treci fara a te atinge de el, dar cui sa-i pese. Nu-i cunosc pe vecini cu pricina, cu de altfel inca nu-mi cunosc vecini in general, dar am auzit ca EA este o fire foarte dificila, asa ca nu ar avea rost sa-i intru in gura.

Tot la 3, unde stau eu, mai am un specinem care acum cateva luni a scos o usa pe casa scarii si acolo sade si azi. Se vede in poza cu bradul. (more…)

Citeste mai mult »

As Vrea

– Nu ma omor cu bautura, dar mai ies si eu cu baieti la un pahar.

Cate un paharel si o mie de conversatii. Singura problema fiind ca acasa il asteapta femeia, dar el tot nu apare, ca-si stinge existenta intre cei ce par a intelege, sau macar il accepta fara nici un comentariu asupra sosetelor neschimbate de 2 saptamani. Si nu, nu miroase a alcool cand ajunge acasa, a fost doar unu, poate doua paharele.

– Beau si eu ca barbatul, cateva paharele acolo.

Conversatie merge bine, bautura curge binisor si inca exista un timp acceptabil intre dusul paharului la gura. Taria inca e stinsa cu un suc sau o apa. Ajunge acasa la limita imbatarii, cu putin ajutor de la balustrada urca scarile ca si atunci cand nu bea nimic.

– Ce sa fac, beau ca nu mai mai inteleg cu nevasta. E treaba mea.

Da, cu nevasta nu se mai intelege pentru ca ultima data cand a adus un leu in casa a fost cand ea s-a dus la el la firma, in ziua de salariu. De rusinea colegilor ia dat cam jumate din salariu, altfel se alegea cu un circ in toata regula. (more…)

Citeste mai mult »

Idei pierdute dincolo de fum

Sincer nu stiu cum sa incep postu ca e cam ciudat..dar cam asa este si starea mea de acum…o parte vrea alta respinge tot ce misca. Si apoi apare ea care este ca un gand bun cand ma ascund in fum. Totul se poate termina la un simplu gest si se poate continua la fel de usor. Ideea principala este sa identific acel gest..ce are putea sa faca ceva sa mearga bine…sa fie frumos si etc all that shit.

Cand nu stii unde mergi, sau te gandesti la ce gandesti in acel moment, inseamna ca ai ajuns la capat..nu capatu` ala…capatu unei trepte din viata. Atunci se intampla sa trebuiasca sa faci multe chestii care iti influentzeaza viata intr-un mod destul de ciudat dar pana la urma simti urmele pe tine dupa fiecare actiune care o faci.

Ca sa nu zica lumea ca sunt nepasator, imi cer scuze pentru toti care i-am facut sa simta unele lucruri neplacute in urma mea..si sunt destul persoane care ma vor aproba in aceasta privinta. Dar n-am ce sa fac sunt unele lucruri care ori le-am facut din nepasare, ori din obligativitate fata de situatia in care ma aflam. Mai mult imi pare rau ca nu pot sa indrept nimic din ce am facut si nici nu am indreptat cand am avut ocazia.

Pana la urma cam la asta se reduce viata …la ce faci si la ce nu faci. In urma lor se tzese masca pe care o porti toata viata. Aaa era sa uit ii doresc si la multi ani Andrei fiindca e ziua ei maine si vom face tot posibilu sa simta ca e ziua ei. So…see u next time i`ll get a little free time left.

Citeste mai mult »

Adolescenta?

Totul incepe frumos cu ce crezi? Alcool, tutun, pasiuni, rock, trance si jazz in sufletele noastre mici dar mari si generoase.
Prima data simti cand cerul se apleaca obosit catre tine, picurand incet lacrimile fine, vad cand orizontul se inchide si nu te lasa sa uiti acea iubire ce-n suflet te apasa probabil prima data cand ai crezut ca ai simtit-o si evident ca nu-ti dai seama ca este doar trecatoare. Privirea te cheama spre visare, sa traiesti eternitatea impreuna, dar cu cine? Ai vrea sa nu cunosti nici durere, nici uitare, doar zile senine si cerul albastru deasupra ta. Auzi cum toate se nasc inca o data, cum se ridica suflete fara pata, cum se deschid ale infinitului porti de sticla, porti ce vor deveni din ce in ce mai greu de deschis odata cu inaintarea in varsta.

Te strang uneori pasii si vrei sa treaca mai repede, dar nu…in privire ti se citeste pofta de viata si rasul in joc de petale, iti daruiesti fiecare zambet ca si cum ar fi ultimul, si furi amintiri ascunse in soapte domoale. Esti zambet si lacrimi pe acelasi obraz, esti ras, durere si vise, esti pus pe sotii si plin de haz, si ca genele inchise – esti basmul frumos dorit de un copil, sarutul furat la intamplare, versul stangaci in nopti de aprilie, esti prima si utima floare care arata tot ce poate doar prin simpla prezenta. (more…)

Citeste mai mult »

Oare?

Tot ce ajungi sa simti, tot ce ajungi sa speri, sa vrei sa dai si totodata sa vrei sa iei, se pierde odata cu tine. Te uiti in jur e alta lume, alta gandire, alt aspect. Ai fost aici vreodata sau e prima data cand mergi cu pasi incet spre propria ta personalitate. Oare ai o personalitate a ta sau ti-ai facut-o din ramasitele fiecarui individ pe care l-ai cunoscut si ti-a placut ceva anume, acel ceva care probabil iti lipsea de multa vreme, ceva ce te-ar fi completat ca persoana, ca intelect. Oare tot ce acumulezi o viata intreaga se pierde pe parcurs prin anumite experiente sau se acumuleaza si ajungi la apogeul persoanei cu care te-ai afisat tot timpu de la nastere?

Gandeste-te ca tu nu exista fara acel “tu” negativ, fiecare parte buna isi are parte proasta. Si ce se intampla atunci cand partea proasta o depaseste pe aia buna? Te intrebi, oare asa e bine? Insa nu te auzi decat pe tine chiar daca ai acumulat o groaza de cunostinte care teoretic ar putea sa-ti raspunda usor la aceasta intrebare. Totusi omul se intreaba, oare asa este bine? Si totul se termina printr-o ultima fraza care ramane dincolo de ani.

Citeste mai mult »

Culori

Si totusi cine m-a invatat sa-mi distrug singur viata? Sa caut tot timpu ce este mai rau si mai penibil lucru posibil care mi s-ar putea intampla si sa-l fac din gand fapt. Totul pare asa de usor cand vrei sa faci totu pe invers decat cum ar trebui sa fie in mod normal, logic si probabil si uman daca stai sa pui in calcul si unele suflete pierdute pe drumurile proaspat asfaltate, dar care ascund alte sute de amintiri sub asfaltul nou. I don`t get it..ce dracu am cu drumurile, au inceput sa ma obsedeze intr-un fel care incepe sa ma deranjeze.

As vrea sa pot sa pun un timestamp pe tot ce inseamna “eu” si sa rewind vreo cativa ani…macar 2-3, oare as fi procedat in unele situatii altfel? Nu cred sau poate ca da…who the fuck knows? Si totusi rosu nu-i ca verde. De ce? Fiindca pe rosu mori si pe verde sufletul rade.

Desi nu stiu exact daca sufletul chiar rade sau doar ne prefacem noi ca fiinte umane ce suntem ca avem suflet. Ea a plecat …mi-a lasat ceva amanet, acu imi aduc aminte si de versuri de cacat. Da nah, nu ai cum sa te opui societatii in care traim.

La tine ce culoare predomina in suflet? Oare ai o culoare in suflet? Sau esti gri ca Bucurestiul in zilele lui bune? Ca in rest e cam plin de “ma-ntelegi”. Totusi daca as putea sa exprim tot ce am trait pana acum intr-o singura culoare as alege portocaliu. Nu stiu de ce si pentru ce…mai ales de unde. Totul a fost repede, spontan, nevinovat si totusi plin de pacate desi nu cred in ele. Totul a fost scurt si concis, nimic mai mult nimic mai putin. Frumos si scurt, exact ca intr-un film softporn de proasta calitate: “You can hear but can`t watch!”. Enjoy ppl totusi cred ca cineva ma iubeste intr-un fel sau altu numai ca ii este frica sa recunoasca. Feel my orange?

Citeste mai mult »

The best thing that happened to me…

Nimic…
Nimic nu e ceea ce pare. si poate nu ar fi atat de rau, dar nici eu nu sunt ce-mi par.
Ma pierd in fiecare zi departe de un ideal pe care am scris “muzica” si ma doare, ca zilele-mi sunt umbre pe chip. Vor sa ma invaluie, pentru ca le las si mi-e indiferent fara EA.
Intreb in fiecare clipa un colt de perete poate se va indura si-mi va raspunde cum de s-a intamplat, cum as putea altfel.

tot universul pare ranit si totul in jur e rece nefiresc, de parca dragostea din lume s-a ascuns in muzica pe care numai unii norocosi o mai pot auzicu adevarat dincolo de sensul unor cuvinte. Si eu care credeam ca muzica e unica, e singura care face sa fuga realitatea. Pai…e. Nu pot scrie postu ca pe o capodopera, asa cum nici soarele azi nu poate crea nimic monumental.

Citeste mai mult »

Invers proportional normalitatii…

Sunt intr-o stare destul de ciudata…nu vreau nimic, nu cer nimic, e destul de idioata situatia… Plec in Germania intr-o saptamana cu trupa…deci ar trebui sa fiu destul de fericit nu? Dar totusi …ce se intampla? E ciudat cum unii oameni nu fac nimic pentru a depasi o situatie anume…o stare. Ei prefera sa stea…eventual sa doarme ca nah…suntem in Romania.

Deja incep sa abordez aberatii sub normele Uniunii Europene. Si mi-e frica poate ma ia garda lingvistica.Totul este fain…si ma intreba cineva: ” Cum fuse” am inceput toti sa radem ca niste idioti..de ce rad oamenii? Probabil sa ascunda ce este de ascuns…probabil din prezenta unui comic absurd sau nu pentru altii. Nu conteaza incep sa simt ca nu mai traiesc…ca zilele trec pe langa mine. (more…)

Citeste mai mult »