O zi de plictiseala

Astazi a fost cea mai mare plictiseala de cand am ajuns in Dublin. Chiar nu am facut nimic, inafara ca am rezolvat niste chestii cu un telefon, si ca am fost la scoala. Pana si la scoala eram plictisit… Se intampla ceva in general sau doar eu sunt plictisit? Chiar nu am ce face… Nu imi sta capul la nimic.

Oi fi indragostit cum mi-au zis vreo 3 prieteni pana acum… S-ar putea nu neg, pretendente sunt; dar eu nu prea sunt “intreg” ca sa ma mai gandesc si la asta. Am cateva si destule pe cap, asta e cea mai mare problema care cred ca le face pe toate sa fie mai complicate si atunci eu devin plictisit. Nu stiu de ce sa ma apuc cand sa termin sau mai exact nu imi vine sa mai fac nimic.

La ora de matematica, am imprumutat calculatorul unui coleg doar ca sa vad cum arata numele meu scris pe ecranul lui… :)) Amuzant? Prea putin… Am ajuns in ultimul hal – si aici ma refer la faptul ca la ultimele doua ore de fizica ma jucam cu motocicleta – breloc de pe chei…