Cum am promovat Romania

Cred ca promovare este prea mult spus, dar am vorbit Londonezilor despre Romania cu patos si insistenta de fiecare daca cand am avut ocazia si s-au ivit cateva ocazii bunicele.

Pornind de la articolul asta sa va zic pe ce am pus eu accent in fata strainilor.

Primul lucru recomandat au fost peisajele si drumurile de munte. Mai ales ca ma ajutam imediat de catalogarea Transfagarasanului ca fiind cel mai bun drum din lume, de cei de la Top Gear, emisiune destul de populara in Anglia. Plus de asta, daca scrii in google imagini Romanian landscapes, apar niste imagini superbe, ceea ce londonezul satul de oras, apreciaza si-l face sa viseze cu ochii deschisi.

A doua recomandare a fost mitul Dracula. Le-am deschis apetitul pentru mister cu mici povestioare despre Vlad Tepes si mitul vampirului. Desi nu se pune problema sa creada vreo iota, tot suna foarte tentant sa vizitezi locurile care stau la baza obsesiei de bautori de sange.

A treia recomandare a fost marea. Cum la ei plaja este doar o gluma, plajele nostre sunt un adevarat rai pentru iubitorii de perpelit la soare. Chiar nu le venea sa creada ca Marea Neagra este atat de frumoasa. Partea proasta aici, e ca in afara de mare, mamaia si distractia aferenta, nu aveam ce sa le pun pe lista de vizitat. Si nu, nu-mi spuneti de cazinou sau centrul vechi, ca orice strada centrala din Londra e de mii de ori mai frumoasa.

A patra recomandare, si una pe care insistam foarte mult, este Delta Dunarii. Si aici google este foarte convingator prin imaginile absolut superbe. Partea proasta la delta este lipsa unor bilete sau unitati de cazare bine adaptate turistilor straini, asta din spusele a doua persoane care au vrut sa viziteze delta, dar s-au lasat pagubasi. Da, englezi sunt comozi, asa ca ori le dai mura-n gura, ori ii pierzi.

A cincea recomandare sunt statiunile balneo-climaterice si salinele. Persoanele varstnice din Londra prefera sa imbine vizitatul cu un boost adus sanatati, asa ca genul asta de turism li se potriveste. Nu stiu prea mult despre statiunile balneo, stiu doar ca sunt bine vazute la nivel international, asa ca m-am riscat si le-am pus pe lista lucrurilor de facut in Romania. Sper sa fi pus botul cineva :).

Am mai recomandat si rahitica nostra istorie, pensiunile arhaice fara pic de tehnologie, ospitalitatea romanilor si alte chestii care credeam eu ca le vor place persoanelor pe care incecam sa le transform in turist in Romania.

Sper ca macar unu sa fi venit la recomandarile mele, de nu, sa fie macar un plus de lobby pentru mica si frumoasa noastra tara.

Citeste mai mult »

Eu sunt motivul nefericiri lor

Primul la o firma de comercializeaza case de marcat si alte chestii de gen. Intru sa-mi cer duplicat dupa 2 registre si-mi tranteste pe un ton de scarba ca nu daca nu am contract cu ei nu se poate. De la ei am luat casa de marcat, ei imi pot elibera registrele alea, evident, contra cost. Discutie aprinsa, de parca venisem sa ii fur salamul din sandvis, nu sa ii bag niste bani in casa, bani din care isi ia si el salariu.

A fost nevoie sa ies afara, sa trag cateva guri de aer. Stiam ca o reclamatie fara un nume de persoana are mai nici o sansa de reusita, asa ca am intrat iara sa-i cer numele, doar ca s-a facut sa se faca si sa mearga treaba mai departe. Multi mi-au zis ca e treaba generala, in special cu tipul ala burtos ca mine si scarbit de viata ca un emo nefu..t.

A doua este intamplare cu iz de nepasare totala. Aveam de schimbat niste lei in euro si m-am dus la o casa de amanet pe Bulevardul Aurel Vlaicu. Era undeva la 6 fara 2-3 minute cand am deschis usa sa incep operatiunea comerciala. Asta doamna era la iesirea din casuta aia mica de siguranta si mi-a zis repede ca a inchis.

M-am uitat la ceas, de asta stiu ca era fara 2-3 minute, si am rugat-o sa-mi de-a repede suma respectiva de euro, ca-s si eu pe fuga. Mi-a reamintit ca a inchis si ca deja si-a facut casa, asa ca nu ma poate ajuta. Poate imi scapa mie ceva, dar stiu ca poate reface casa fara nici o problema, mai ales ca trebuie doar sa modifice 2-3 sume, conform tranzactiei pe care o facea cu mine. Dar cum interesele agajatului nu se intersecteaza deloc cu ale angajatorului, nu s-a intamplat nici o tranzactie.

Imi amintesc ca am scos zetul de 2-3 ori in aceasi zi fara ca macar sa cracnesc, cand am avut de incasat dupa ce deja il scosesem, crezand ca ziua s-a incheiat. Dar, nici doamna asta nu e platita din banii pe care ii produce ci din banii pe care al ei sef ii are la saltea….ca “are al dracu”.

A treia e o vita de la un magazin de colt pe care am rugat-o sa-mi spuna din care sortiment de bere are 15 la frigider, ca le vreau pe toate la fel. Raspuns; da ce crezi, ca eu tin minte tot? Pe un ton departe de amical. Am ramas masca, fara nici o replica la indemana. Am iesit, si de data asta m-am dus la autoservire ca ce-ti faci cu mana ta nu-ti face nici o vanzatoare cu memoria.

Dupa cum ziceam si in titlu; eu, clientul, sunt motivul nefericiri lor si-mi asum vina.

Recunosc ca nu sunt clientul model, nici pe departe. De cele mai multe ori sunt extrem de exigent, dar nu absurd. Si niciodata nu am fost nepoliticos fara un motiv bine intemeiat. Tot timpul am salutul la mine, tot timpul adaug “va rog” in cerinte.

Citeste mai mult »