“Ningeeeee!!!!!” a exclamat fericit azi-dimineata, asteptand ca faţa cu care mă întorc spre el să fie tipărită cu acelaşi zambet lătăreţ. S-a ales în schimb cu o gură încreţită şi cu nişte ochi mici, plini de ură. M-am întors pe partea cealaltă, acoperindu-mi capul cu plapuma. Plină de dispreţ.

Frigul ma face irascibila. Si-mi vine sa omor un urs si sa ma cuibaresc in carcasa lui. Am nevoie de kilometri intregi de avant ca sa ies din casa si sa strabat bucata de Pol Nord care s-a abatut asupra noastra. Nu s-o turti odata Pamantul asta sa ajungem si noi mai aproape de Ecuator…

Am ochii luciosi si reci. Yagudin ar mai lua o medalie patinand pe ei. Mainile imi sunt uscate, ca niste gheare de gaina. As putea ascuti cutite pe pielea mea. Stiu ca oricat m-as infofoli, frigul perfid tot ar gasi o bucatica din mine pe care s-o hartuiasca.

Zapada e frumoasa. Dar doar pe felicitari. Sau vazuta de pe geam.

Vreau o cana de vin fiert cu scortisoara si mar. Sau macar o cafea mare cu lapte.